La o recepţie oferită la Stokholm în cinstea renumitului compozitor rus Igor Stravinsky, acesta fusese întrebat, ce părere are despre jazz. – Aceeaşi ca şi acum douăzeci de ani, – a răspuns el. – Da? Şi ce părere despre jazz aţi avut acum douăzeci de ani?! – Nu-mi mai aduc aminte, – rosti dezinvolt Stravinsky.
Sursa » Părerea mea? Am uitat-o!…
Primul campion mondial la şah, Wilhelm Steinitz, discuta odată cu doi profesori universitari, care veniseră la el în vizită, despre teoria lui Thomas Maltus (cel care atenţiona despre pericolul suprapopulării). În toiul discuţieii, unul dintre profesori a declarat: – Oamenii săraci nu trebuie să aibă mulţi copii, pentru că ei se nasc înapoiaţi mintal.
În una din zile, Diogene spăla cu o mimică concentrată nişte linte, pentru a-şi fierbe din ea o supă.
Când Mark Twain lucra redactor la
Regele Filip al II-lea al Macedoniei, aflându-se în campanie militară, găsi un loc neobişnuit de pitoresc, unde hotărî să facă popasul armatei. I se adusese însă imediat la cunoştinţă că zona e lipsită de iarbă pentru animale, deci neindicată pentru odihnă.
În cazul matematicianului german David Hilbert, genialitatea se combina, în mod obişnuit, cu un caracter de om distrat şi uituc.
Puţini cunosc că anume graţie implicării femeilor a fost posibilă crearea puternicului Imperiului Persan. În anul 558 î.e.n., când rege al perşilor devenise Cyrus al II-lea, regatul persan se afla în subordonarea Imperiului Midian, al regelui Astiag. Sub conducerea lui Cyrus, perşii au fost convinşi să pornească războiul de eliberare naţională de sub dominaţia midienilor. Lupta decisivă s-a produs în anul 550 î.e.n., sub zidurile cetăţii persane …
Sursa » Chinurile naşterii unui imperiu
Rostind un discurs în Parlament, prim-ministrul britanic Winston Churchill şi-a surprins oponenţii prin numărul însemnat de cifre cu care a operat pentru a-şi argumenta punctul de vedere. Deputaţii, somaţi de logica statisticii invocate de Churchill, au fost nevoiţi să voteze propunerile înaintate de acesta. După şedinţă, un coleg s-a arătat uimit de gradul de pregătire al prim-ministrului, spunându-i: – Probabil dumneavoastră aţi avut de lucru vreo …
Sursa » Despre statistici inventate
“Cafeaua e ca otrava” – îl atenţionă un medic
Scriitorul rus Lev Tolstoi nu-i agrea deloc pe ziariştii care umblau cu bulucul pe urmele lui. Un corespondent insistent îi solicită odată scriitorului un interviu. – Pentru ce vă trebuie asta? – se interesă Tolstoi. – Păi cum, Lev Nikolaevici?! Până şi ultimul prostănac din Rusia – şi tot se interesează de dumneavoastră! – răspunse cam stângaci ziaristul. – O, asta o văd acum cu propriii mei ochi, – răspunse calm, dar nimicitor scriitorul.
Se ştie, gâştele au salvat Roma şi acest epizod din istoria antică a obţinut în timp straie de legendă. Istoria are însă
În 1996, doi prizonieri evadaţi de la Marble Valley, Vermont (SUA), au trebuit să abandoneze maşina pe care o furaseră şi s-o ia la picior, când un poliţist s-a apropiat de ei. Acesta a găsit însă înăuntru o listă foarte folositoare, pe care fugarii uituci o întocmiseră ca să-şi aducă aminte ce-aveau de făcut: “Conducem până în Maine, găsim un loc sigur, cumpărăm arme, o aducem pe Marie, …
Sursa » "Prison break" cu doi zevzeci
Vestitul actor de comedie Charlie Chaplin
Scriitorul satiric american Mark Twain
În 1702, englezii asediaseră cetatea spaniolă Cadiz, un punct strategic
O doamnă îl întrebă odată pe dramaturgul Bernard Show: – Cum credeţi, de ce Dumnezeu a creat întâi bărbatul şi abia apoi femeia? În stilul său inconfundabil ironico-sarcastic, Show răspunse: – Probabil, Dumnezeu nu dorea ca în timp ce va crea bărbatul, femeia să-l sâcâie cu sfaturile ei.
Poetul georgian Akaki Tsereteli fusese
Contele Aleksandr Suvorov, generalisim rus, avea un caracter sever şi nu-i permitea nimănui să-şi ia nasul la purtare sau să-şi manifeste aroganţa. Odată împăratul Pavel l-a trimis la Suvorov pe contele Kutaysov, pentru o prezentare în faţa generalisimusului. Kutaysov era turc de origine şi fusese
Când preşedintele american Richard Nixon a sosit în Franţa la funeraliile preşedintelui Georges Pompidou, în aprilie 1974, omul se pare că se
Compozitorul austriac Franz Schubert, obosit la un moment dat de pressingul creditorilor, a întins pe sfoara de la balcon
Chimistul german Hermann Emil Fischer (în imagine), Laureat al Premiului Nobel,
Jan Lakosta fusese un personaj celebru la curtea împăratului Petru I şi asta pentru că Lakosta avea slujba de bufon. Evreu de origine, el călătoriese prin mai multe ţări din Europa, cunoştea câteva limbi străine şi era bine iniţiat în materie de teologie, fapt care-i permitea să filosofeze şi să ironizeze fin pe seama interlocutorilor săi.
Cunoscutul scriitor englez Herbert Wells făcuse primii paşi pe calea creaţiei pornind de la un proiect destul de modest – el şi prietenul său lansaseră un ziar săptămânal, care avea doar… patru abonaţi. Într-o zi, companionii văzuseră pe fereastră o procesiune funerară şi Wells exclamă alarmat: – Of, numai să nu fie cumva vreunul dintre abonaţii noştri!
Dramaturgul britanic George Bernard Show a fost cu certitudine unul dintre cei mai spirituali oameni ai timpului său. Vorbele lui de duh şi replicile
După ce a frecventat cursurile Universităţii din Edinburgh, Henry Erskine, lord avocat al Scoţiei la sfârşitul secolului XVIII, mai trecea din când în când pe la universitate pentru a-şi vizita vechii prieteni. Într-o zi el a reîntâlnit un vechi profesor, un distrat notoriu, de care fusese foarte
O jurnalistă americană lua interviu de la Albert Einştein şi îi
Soichiro Honda, fondatorul vestitei companii auto cu aceeaşi denumire, povestea în memoriile sale cum odată, în 1951, el şi companionul său aveau nevoie urgentă de surse financiare şi au decis să ia un împrumut
În 1985, jurnalistul şi scriitorul britanic Alan Brien participa în calitate de invitat la o emisiune radio, unde fusese întrebat de moderator: – Cine a spus că “Violenţa este vorba de duh a analfabeţilor”? Invitatul s-a gândit îndelung, după care a răspuns: – Nu cred să fi auzit vreodată lucrul ăsta. Îi aparţine unui contemporan, nu cred să fie prea în vârstă cel care-a spus-o. Bernard Show nu, e prea…
Sursa » Ce e violenţa?…
Împărăteasa Rusiei Elizaveta Petrovna, care a guvernat la mijlocul secolului XVIII,
În 1971, un doctor distrat din localitatea Pecaya, Venezuela, a constatat decesul unui localnic şi acela fu pregătit în grabă pentru înmormântare. La cimitir însă, după ce prima lopată de pământ a fost aruncată peste sicriu, deodată se trezi “mortul”, care în realitate fusese până atunci în stare de inconştienţă din cauza unui atac de cord uşor. Revenindu-şi, omul a împins capacul sicriului până
Petru I al Rusiei era în vizită la un arhiereu şi stătea cu acesta la masă, când, din întâmplare, călugărul care îi deservea se împiedică şi vărsă peste ţar vasul cu rachiu. Cunoscând năravul exploziv al lui Petru, monahul găsi repede cum să iasă din situaţia jenantă şi rosti: – Unora le revin doar picături, dar peste tine, Măria Ta, se revarsă întreaga licoare binecuvântată.
Sursa » Binecuvântarea cu rachiu
Pictorul anglo-american James
Tânărul Mozart hotărî odată să facă o glumă pe seama profesorului său – compozitorul Joseph Haydn. Mozart i-a spus acestuia pe un ton şiret: – Am scris o piesă pe care nu o veţi putea interpreta. Simţindu-se provocat,
Comentarii